Prețurile din România, o rușine la nivel european: și străinii se miră că putem trăi așa

Deși avem unele dintre cele mai mici salarii și pensii din Uniunea Europeană, avem cea mai piperată rată a inflației, adică ritmul de scumpiri e unul accelerat, care apasă greu pe buzunarul românului de rând.

Cele mai recente date oficiale arată că, la nivel european, foarte puține state mai au o rată a inflației care să sară de pragul psihologic de 10 puncte procentuale.

Din nefericire pentru noi și bugetele noastre, România se numără printre acele țări în care rata inflației dă dovadă de o capacitate incredibilă de reziliență.

Deși banca noastră centrală (BNR), a depus eforturi susținute pentru a scădea inflația, majorând dobânda-cheie și înăsprind condițiile politicii monetare, inflația noastră nu vrea să scadă sub 10%.

Doar la noi, în Slovacia, Polonia şi Ungaria se mai regăsește o situație similară.

Chiar și statele unde salariile sunt net superioare față de cele ale românilor, cum ar fi Spania, au o inflație considerabil mai redusă decât a noastră. Ca referință, în Grecia şi Spania rata inflației a scăzut sub pragul de 2%, arată o analiză ZF.

„În ceea ce priveşte rata medie a inflaţiei la nivelul tuturor ţărilor UE, nivelul este de 6,4% în iunie 2023, iar în zona euro el scade la 5,5%, conform sursei citate.

Românii sunt codași la salarii, dar avem inflație record. Prețurile au scăpat de sub control

Între timp, date privind inflația au venit și de la BNR, care pe 7 august a decis să mențină dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an.

BNR afirmă că rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al prețului combustibililor și al decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate.

„Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat astfel considerabil descreșterea, așa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată și în acest interval în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, și din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum și din scumpirea unor bunuri importate”, a transmis BNR.

Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.